Care sunt regulile pentru a privi arta ca investiţie? Întrebare simplă, răspunsurile  necesită uneori dezbateri deschise. Răspunsurile pot fi ceea ce nu v-aţi aşteptat.

Casa de licitaţii Alis a avut şedinţe de licitaţie în data de  13 iunie şi 27 iunie. Încasările afişate pentru prima şedinţă a lunii au fost de 77.900 RON/ 18.500 Euro. O analiză asupra şedinţei din 13 iunie este reflectată în tabelul de mai jos:

 sursa imaginii: Alis

Camil Ressu, La munca campului  

sursa imaginii: Alis

Lucian Grigorescu, Peisaj cu case 

 Şedinţa din data de 27 iunie a adus adjudecări de 46.800 lei, echivalent a 11.200 euro. O şedinţă mai slabă decât precedenta, iată şi datele sintetice:

 Nu mi-aş permite o comparaţie estetică între cele două tablouri semnate Leon Biju, lucrări licitate la Casa Alis, însă o remarcă merită făcută: „Mere roşii” ulei pe carton, s-a vândut pentru o sumă de mai bine de două ori mai mare decât cea de pornire (1.800 lei) şi "Casă la ţară", semnat stânga jos cu negru, ulei pe lemn, care a avut un preţ de pornire de 3300 lei şi a rămas nevândută.

 Casa de licitaţii Artmark: 25 iunie 2009

La şedinţa de licitaţii a verii, organizarea licitaţiei a avut o formulă mai complexă prin împărţirea evenimentului în patru secţiuni:

·        artă românească de patrimoniu, clasică şi modernă,

·        artă românească contemporană tânără,

·        artă de tezaur,

·        artă europeană,

în total fiind scoase la licitatie 136 opere de valoare, lucrări de pictură, sculptură, fotografie si ceramică.

                         sursa imagine: Artmark

Cele mai valoroase opere, atât pe plan artistic, cat si din perspectiva financiară, au fost lucrările de artă clasate in categoria Tezaur a patrimoniului naţional cultural mobil, toate provenind din Colecţia Doctor Dona. Pictura „Tăietorul de lemne” realizată de Camile Pissarro a fost cea mai importantă lucrare prezentă in licitaţie, iar valoarea estimată a acesteia s-a situat între 4 si 6 milioane de euro, fiind considerată o piesă semnificativă pentru perioada timpurie a stilului impresionist francez. Alături de aceasta, s-au aflat lucrările Aisé, de Camil Ressu, şi „Port” de Marcel Iancu, ambele fiind opere de arta importante pentru pictura romanească modernă. „Tăietorul de lemne” a ridicat multe suspiciuni legate de interesul acordat de diferite persoane asupra lucrării, de posibilitatea statului de a exercita dreptul de preemţiune. Ceaţa s-a ridicat după licitaţie, lucrarea rămânând neadjudecată. Probabil că va reapărea după un anumit timp cu o estimare de 10 milioane euro cum s-a mai întâmplat în istoria evaluărilor româneşti...

Lucrarea lui Marcel Iancu, una dintre cele mai importante opere de avangardă româneşti, a fost adjudecată pentru suma de 130.000 de euro, în vreme ce noul posesor al celebrei picturi „Aise” a plătit pentru aceasta 160.000 de euro.

        sursa imaginii: Artmark

            Camil Ressu Aise

Vânzarea totală a şedinţei s-a ridicat întradevăr la peste 450.000 euro, lucru demn de laudă. Întrebarea la care caut un răspuns este cât reprezintă investitorii din structura  pieţei de artă şi ce rămâne colecţionarilor. Este posibilă o sensibilizare a publicului, atras de randamentul anual al operelor de artă, într-o perioada de criză a instrumentelor clasice de tezaurizare şi investire (valori mobiliare, case si terenuri), randament apreciat de diferiţi protagonişti ai pieţei de artă la 30-50% pe an. Cu toate acestea mă întreb: Este piaţa de artă predictibilă? Poate fi exprimată prin formule matematice estimarea valorii unei lucrări de artă? Şi totuşi cifrele afişate suspectează şi cel mai brut optimism, astfel de randamente nu sunt nici confirmate, nici credibile.

„Pentru a contrabalansa lipsa de informare si a neutraliza deficienţele de gust, piaţa noastră de artă s-a fixat decis pe numele mitologice ale artei romaneşti, adică pe acelea care lasă şanse minime unei opţiuni eronate” afirmă cunoscutul critic de artă Pavel Suşară.

„Cultura introduce diferenţe acolo unde simplul mercantilism nu vede decât identitate: în relaţia de consum. Diferenţele introduse de cultură pot fi atât de şocante, încât ceea ce consumăm cândva ni se poate părea la un moment dat de neconsumat, deşi produsul ca atare nu s-a schimbat absolut deloc” Lucian Sârbu.

Cifrele sintetice ale şedinţei :

* Momentan calculul rentabilităţii şedinţei curente îl calculez ca raport între total adjudecări şi total estimări la minim al tuturor lucrărilor. Procentul relativ mic este cauzat de lipsa unui cumpărător pentru cea mai bine cotată lucrare din licitaţie, apoi intervin fără dubiu achiziţiile uneori mult sub pragul minim al preţului estimat. Preţul de rezervă mai mic stabilit înaintea şedinţei de licitaţie, personal, îmi zdruncină părerea pozitivă despre evaluările „gratuite” şi fără certificat din România. Cu toate acestea nu pot să nu remarc un tempo pozitiv faţă de concurenţă, un profesionalism aparte al acestei Case.

Casa de licitaţii Goldart a avut o primă şedinţă pe data de 07 iunie şi o a doua în data de 21 iunie.

Şedinţa din 07 iunie a adus adjudecări de 220.500 lei echivalentul a 52.500 euro.

Şedinţa din 21 iunie a adus adjudecări de 225.000 lei echivalentul a 53.600 euro.

Personal văd două motive pentru care Goldart a avut un anumit succes în luna iunie: unul ar fi o atenţie deosebită a detaliilor, o dăruire aparte pentru organizare a managerului Casei, al doilea motiv este poziţionarea şedinţei înainte de data de 25 iunie. Nefiind în România un public numeros şi foarte "darnic" contează şi astfel de amănunte.

Casa de licitaţii Monavissa a avut o singură şedinţă de licitaţie în data de 28 iunie, iar pentru artă plastică a realizat adjudecări în sumă de 28.500 lei echivalent 6.800 euro.

* Momentan calculul rentabilităţii şedinţei curente îl calculez ca raport între total achiziţii şi total estimări la minim al tuturor lucrărilor.

Cu adjudecări în valoare de 28.400 aproximativ  6.800 euro, şedinţa a fost departe de ceea ce şi-au propus iniţiatorii licitaţiei. Problemele Casei nu se termină aici, pe lângă lucrările nevândute apare şi reducerea numărului de licitaţii organizate lunar. Dacă încurajările venite din partea mea ajută cu ceva le expun aici cu maximă seriozitate, oricâte fricţiuni ar fi între protagoniştii scenei comerţului cu arta.

Calendarul desfăşurării licitaţiilor pe piaţa de artă românească în luna iulie 2009 se prezintă astfel:

Casa de licitaţii Alis: 11 iulie, 25 iulie:

Casa de licitaţii Goldart: 05 iulie şi 19 iulie:

Casa de licitaţii Monavissa: 12 iulie.

Alte articole din categoria "Analize"